Sa continuam povestea noastra de acolo de unde am lasat-o, de la panzele pictate...
Tesaturile vopsite au fost taiate in triunghiuri si lipite pe o hartie adeziva pe care s-a desenat conturul viitoarei lucrari.
Bucatelele s-au asezat pe rand, cu rabdare, gasindu-si locul uneori usor... alteori mai greu... pana cand imaginea s-a intregit.
Dupa ce lucrarea a ajuns in acest stadiu am desprins hartia de pe spatele ei, cu mare grija pentru a nu se rupe stratul fin de adeziv, si am lipit-o cu fierul de calcat pe vatelina.
Sub stratul de vatelina am asezat alta panza alba fiarta in ceai verde si am pornit sa prind cu masina de cusut cele 3 straturi: fata formata din triunghiuri colorate, vatelina si spatele.
(La aceasta faza, fotografiile lipsesc. Rabdarea mi-a fost greu pusa la incercare si nu aveam nicio certitudine ca totul va deveni ceva de privit... :)) Am prins toate triunghiurile, de jur imprejur, cu cusatura de zig-zag rotind si uneori mototolind intraga lucrare sub bratul scurt al masinii de cusut. Bineinteles ca unele bucatele s-au desprins spre disperarea mea... :))
Cand totul a fost bine fixat am decupat golurile neacoperite cu triunghiri colorate si am surfilat toate marginile.
Pana sa fac aceasta manevra am stat si m-am uitat 2 zile la ea, daca sa bag sau nu foarfeca in lucrare... Oare va avea destula stabilitate mai apoi? Fie ce-o fi! Am decupat si am rasuflat usurata! Frunza de Philodendron avea stabilitate! :)
Vorbele sunt putine dar faptele au fost destul de anevoioase pentru ca nu am avut clar de la inceput cum va trebui sa arate lucrarea. :)
Mustatile acelea care ies prin goluri sunt firele de iarba din gradina. In ziua in care am facut fotografiile batea un vant puternic si mi-a fost imposibil sa fotografiez altfel lucrarea.
Desenul initial a avut dimensiunile de 70x90 cm dar dupa toate cusaturile aplicate el a devenit un pic mai mic decat dimensiunea finala la care trebuia sa ajunga lucrarea, aceea de 60x80 cm asa ca trebuia sa aplic si un mic paspartu. Alegerea culorii nu a fost foarte dificila pentru ca nu aveam la indemana prea multe optiuni. Am gasit repede o bucatica de material din care i-am facut lui Mimi o fusta cu materiale cumparate de la Fabrix.
(Daca va place ceva de la ei hotarati-va repede pentru ca maine nu este sigur ca veti mai gasi ceea ce vedeti astazi! :))
In ziua in care am terminat lucrarea crinii erau in plina floare. Ce pacat ca fotografiile digitale nu au miros!
Mireasma care ma inconjura era... immmm.... minunata!
Cu acest parfum a plecat coletul spre expozitia Smarandei de la Cormainville.